Exod 22-24

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Legi privitoare la avere

22 Dacă un om fură un bou sau o oaie şi-l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat şi patru^(A) oi pentru oaia furată. ² Dacă hoţul este prins spărgând^(B) şi e lovit şi moare, cel ce l-a lovit nu^(C) va fi vinovat de omor faţă de el; ³ dar, dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor faţă de el. Hoţul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n-are nimic, să fie vândut^(D) rob, ca despăgubire pentru furtul lui. ⁴ Dacă ceea ce a furat, fie bou, fie măgar sau oaie, se găseşte încă viu^(E) în mâinile lui, să dea îndoit^(F) înapoi. ⁵ Dacă cineva face stricăciune într-un ogor sau într-o vie şi îşi lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul şi via lui. ⁶ Dacă izbucneşte un foc şi întâlneşte mărăcini în cale şi arde grâul în snopi sau în picioare sau câmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină. ⁷ Dacă un om dă altuia bani sau unelte spre păstrare şi le fură cineva din casa acestuia din urmă, hoţul^(G) trebuie să întoarcă îndoit, dacă va fi găsit. ⁸ Dacă hoţul nu se găseşte, stăpânul casei să se înfăţişeze^(H) înaintea lui Dumnezeu ca să spună că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său. ⁹ În orice pricină de înşelăciune cu privire la un bou, un măgar, o oaie, o haină sau un lucru pierdut, despre care se va zice: ‘Uite-l!’ – pricina^(I) amânduror părţilor să meargă până la Dumnezeu; acela pe care-l va osândi Dumnezeu trebuie să întoarcă îndoit aproapelui său. ¹⁰ Dacă un om dă altuia un măgar, un bou, o oaie sau un dobitoc oarecare să i-l păstreze şi dobitocul moare, îşi strică un mădular sau e luat cu sila de la el, fără să fi văzut cineva, ¹¹ să se facă un jurământ^(J), în Numele Domnului, între cele două părţi, şi cel ce a păstrat dobitocul va mărturisi că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său; stăpânul dobitocului va primi jurământul acesta, şi celălalt nu va fi dator să i-l înlocuiască. ¹² Dar, dacă dobitocul a fost furat^(K) de la el, va fi dator faţă de stăpânul lui să i-l înlocuiască. ¹³ Dacă dobitocul a fost sfâşiat de fiare sălbatice, îl va aduce ca dovadă şi nu va fi dator să-i înlocuiască dobitocul sfâşiat. ¹⁴ Dacă un om împrumută altuia o vită, şi vita îşi strică un mădular sau moare în lipsa stăpânului ei, va trebui s-o plătească. ¹⁵ Dacă stăpânul e de faţă, nu i-o va plăti. Dacă vita a fost dată cu chirie, preţul chiriei va fi de ajuns.

Necinstirea unei fete

¹⁶ Dacă^(L) un om înşală pe o fată nelogodită şi se culcă cu ea, îi va plăti zestrea şi o va lua de nevastă. ¹⁷ Dacă tatăl nu vrea să i-o dea, el va plăti în argint preţul zestrei^(M) cuvenite fetelor. ¹⁸ Pe vrăjitoare^(N) să n-o laşi să trăiască. ¹⁹ Oricine^(O) se culcă cu un dobitoc să fie pedepsit cu moartea. ²⁰ Cine^(P) aduce jertfe altor dumnezei decât Domnului singur să fie nimicit cu desăvârşire.

Legi privitoare la asuprirea celor săraci

²¹ Să nu chinuieşti pe străin^(Q) şi să nu-l asupreşti, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. ²² Să nu asupreşti pe văduvă^(R), nici pe orfan. ²³ Dacă-i asupreşti, şi ei strigă^(S) la Mine după ajutor – Eu le voi^(T) auzi strigătele; ²⁴ mânia^(U) Mea se va aprinde şi vă voi nimici cu sabia; nevestele voastre^(V) vor rămâne văduve şi copiii voştri vor rămâne orfani. ²⁵ Dacă^(W) împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar şi să nu ceri camătă de la el. ²⁶ Dacă iei^(X) zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui, ²⁷ căci este singura lui învelitoare, este haina cu care îşi înveleşte trupul – cu ce are să se culce? Dacă strigă^(Y) spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sunt milostiv.

Întâii născuţi

²⁸ Să nu huleşti pe Dumnezeu^(Z) şi să nu blestemi pe mai-marele poporului tău. ²⁹ Să nu pregeţi să-Mi aduci pârga^(AA) secerişului tău şi a culesului viei tale. Să-Mi dai pe întâiul născut^(AB) din fiii tăi. ³⁰ Să-Mi dai^(AC) şi întâiul născut al vacii tale şi al oii tale; să rămână şapte^(AD) zile cu mamă-sa, iar în ziua a opta să Mi-l aduci. ³¹ Să-Mi fiţi nişte oameni sfinţi^(AE). Să nu^(AF) mâncaţi carne sfâşiată de fiare pe câmp, ci s-o aruncaţi la câini.

Legi privitoare la dreptate

23 Să nu răspândeşti zvonuri^(AG) neadevărate^(AH). Să nu te uneşti cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el. ² Să^(AI) nu te iei după mulţime ca să faci rău şi la judecată^(AJ) să nu mărturiseşti trecând de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea. ³ Să nu părtineşti pe sărac la judecată. ⁴ Dacă^(AK) întâlneşti boul vrăjmaşului tău sau măgarul lui rătăcit, să i-l aduci acasă. ⁵ Dacă vezi^(AL) măgarul vrăjmaşului tău căzut sub povara lui, să nu treci pe lângă el, ci să-i ajuţi să ia povara de pe măgar. ⁶ La judecată, să nu te atingi de dreptul^(AM) săracului. ⁷ Fereşte-te de o învinuire^(AN) nedreaptă şi să nu omori pe cel nevinovat^(AO) şi pe cel drept, căci nu voi ierta^(AP) pe cel vinovat. ⁸ Să nu primeşti^(AQ) daruri, căci darurile orbesc pe cei ce au ochii deschişi şi sucesc hotărârile celor drepţi. ⁹ Să nu asupreşti pe străin^(AR); ştiţi ce simte străinul, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.

Dragostea de aproapele

¹⁰ Timp de şase^(AS) ani, să semeni pământul şi să-i strângi rodul. ¹¹ Dar în al şaptelea, să-i dai răgaz şi să-l laşi să se odihnească; din rodul lui să mănânce săracii poporului tău, iar ce va mai rămâne să mănânce fiarele de pe câmp.

Tot aşa să faci cu via şi măslinii tăi. ¹² Timp de şase^(AT) zile să-ţi faci lucrarea. Dar în ziua a şaptea să te odihneşti, pentru ca boul şi măgarul tău să aibă odihnă, pentru ca fiul roabei tale şi străinul să aibă răgaz şi să răsufle. ¹³ Să păziţi^(AU) tot ce v-am spus şi să nu rostiţi numele^(AV) altor dumnezei: numele lor să nu se audă ieşind din gura voastră.

Păzirea sărbătorilor

¹⁴ De trei^(AW) ori pe an să prăznuieşti sărbători în cinstea Mea. ¹⁵ Să ţii Sărbătoarea^(AX) Azimilor; timp de şapte zile, la vremea hotărâtă, în luna spicelor, să mănânci azimi, cum ţi-am poruncit – căci în luna aceasta ai ieşit din Egipt – şi să nu^(AY) vii cu mâinile goale înaintea Mea. ¹⁶ Să ţii Sărbătoarea^(AZ) Secerişului, a celor dintâi roade din munca ta, din ceea ce vei semăna pe câmp; şi să ţii Sărbătoarea Strângerii Roadelor, la sfârşitul anului, când vei strânge de pe câmp rodul muncii tale. ¹⁷ De trei ori^(BA) pe an, toată partea bărbătească să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeu. ¹⁸ Să n-aduci cu pâine^(BB) dospită sângele jertfei Mele, şi grăsimea praznicului Meu să nu rămână toată noaptea până dimineaţa. ¹⁹ Să aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pârga^(BC) celor dintâi roade ale pământului.

Să^(BD) nu fierbi un ied în laptele mamei lui.

Dumnezeu izgoneşte pe canaaniţi

²⁰ Iată^(BE), Eu trimit un Înger înaintea ta, ca să te ocrotească pe drum şi să te ducă în locul pe care l-am pregătit. ²¹ Fii cu ochii în patru înaintea Lui şi ascultă glasul Lui; să nu te împotriveşti^(BF) Lui, pentru că nu vă va^(BG) ierta păcatele, căci Numele^(BH) Meu este în El. ²² Dar, dacă vei asculta glasul Lui şi dacă vei face tot ce-ţi voi spune, Eu voi fi vrăjmaşul^(BI) vrăjmaşilor tăi şi potrivnicul potrivnicilor tăi. ²³ Îngerul^(BJ) Meu va merge înaintea ta şi te va^(BK) duce la amoriţi, hetiţi, fereziţi, canaaniţi, heviţi şi iebusiţi şi-i voi nimici. ²⁴ Să nu^(BL) te închini înaintea dumnezeilor lor şi să nu le slujeşti; să nu te iei^(BM) după popoarele acestea în purtarea lor, ci să le^(BN) nimiceşti cu desăvârşire şi să le dărâmi capiştele. ²⁵ Voi să slujiţi^(BO) Domnului, Dumnezeului vostru, şi El vă va binecuvânta^(BP) pâinea şi apele şi va^(BQ) depărta boala din mijlocul tău. ²⁶ Nu^(BR) va fi în ţara ta nici femeie care să-şi lepede copilul, nici femeie stearpă. Numărul zilelor tale îl voi face să fie^(BS) deplin. ²⁷ Voi trimite groaza^(BT) Mea înaintea ta, voi pune pe^(BU) fugă pe toate popoarele la care vei ajunge şi voi face ca toţi vrăjmaşii tăi să dea dosul înaintea ta. ²⁸ Voi trimite^(BV) viespile bondăreşti înaintea ta şi vor izgoni dinaintea ta pe heviţi, canaaniţi şi hetiţi. ²⁹ Nu-i^(BW) voi izgoni într-un singur an dinaintea ta, pentru ca ţara să n-ajungă o pustie şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele de pe câmp. ³⁰ Ci le voi izgoni încetul cu încetul dinaintea ta, până vei creşte la număr şi vei putea să intri în stăpânirea ţării. ³¹ Îţi voi întinde^(BX) hotarele de la Marea Roşie până la marea filistenilor şi de la pustie până la râu (Eufrat). Căci voi^(BY) da în mâinile voastre pe locuitorii ţării şi-i vei izgoni dinaintea ta. ³² Să^(BZ) nu faci legământ cu ei, nici cu dumnezeii lor. ³³ Ei să nu locuiască în ţara ta, ca să nu te facă să păcătuieşti împotriva Mea, căci atunci ai sluji dumnezeilor lor, şi aceasta ar fi o^(CA) cursă pentru tine.”

Moise, pe muntele Sinai

24 Dumnezeu a zis lui Moise: „Suie-te la Domnul, tu şi Aaron, Nadab^(CB) şi Abihu şi^(CC) şaptezeci de bătrâni ai lui Israel şi să vă închinaţi de departe, aruncându-vă cu faţa la pământ. ² Numai Moise să se apropie^(CD) de Domnul; ceilalţi să nu se apropie şi poporul să nu se suie cu el.” ³ Moise a venit şi a spus poporului toate cuvintele Domnului şi toate legile. Tot poporul a răspuns într-un glas: „Vom face tot^(CE) ce a zis Domnul.” ⁴ Moise a^(CF) scris toate cuvintele Domnului. Apoi s-a sculat dis-de-dimineaţă, a zidit un altar la poalele muntelui şi a ridicat douăsprezece pietre^(CG) pentru cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. ⁵ A trimis pe nişte tineri dintre copiii lui Israel, să aducă Domnului arderi-de-tot, şi să junghie tauri ca jertfe de mulţumire. ⁶ Moise a luat jumătate^(CH) din sânge şi l-a pus în străchini, iar cealaltă jumătate a stropit-o pe altar. ⁷ A luat^(CI) cartea legământului şi a citit-o în faţa poporului. Ei au zis: „Vom face şi vom asculta tot^(CJ) ce a zis Domnul.” ⁸ Moise a luat sângele şi a stropit poporul, zicând: „Iată^(CK) sângele legământului pe care l-a făcut Domnul cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte.”

Vederea lui Dumnezeu

⁹ Moise^(CL) s-a suit împreună cu Aaron, Nadab şi Abihu, şi cu şaptezeci de bătrâni ai lui Israel. ¹⁰ Ei au^(CM) văzut pe Dumnezeul lui Israel; sub picioarele Lui era un fel de lucrare de safir^(CN) străveziu, întocmai^(CO) ca cerul în curăţia lui. ¹¹ El nu Şi-a întins^(CP) mâna împotriva aleşilor copiilor lui Israel. Ei au^(CQ) văzut pe Dumnezeu, şi totuşi au^(CR) mâncat şi au băut.

Moise se suie iarăşi pe munte

¹² Domnul a zis lui Moise: „Suie-te^(CS) la Mine pe munte şi rămâi acolo. Eu îţi voi da nişte table^(CT) de piatră cu Legea şi poruncile pe care le-am scris pentru învăţătura lor.” ¹³ Moise s-a sculat, împreună cu Iosua, care-i^(CU) slujea, şi Moise s-a^(CV) suit pe muntele lui Dumnezeu. ¹⁴ El a zis bătrânilor: „Aşteptaţi-ne aici până ne vom întoarce la voi. Iată, Aaron şi Hur vor rămâne cu voi; dacă va avea cineva vreo neînţelegere, să meargă la ei.” ¹⁵ Moise s-a suit pe munte, şi norul^(CW) a acoperit muntele. ¹⁶ Slava^(CX) Domnului s-a aşezat pe muntele Sinai şi norul l-a acoperit timp de şase zile. În ziua a şaptea, Domnul a chemat pe Moise din mijlocul norului. ¹⁷ Înfăţişarea slavei Domnului era ca un foc^(CY) mistuitor pe vârful muntelui, înaintea copiilor lui Israel. ¹⁸ Moise a intrat în mijlocul norului şi s-a suit pe munte. Moise^(CZ) a rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.